Dumnezeu și Sănătatea


«Imediat după ce Dumnezeu l-a făcut pe om din ţărâna pământului şi i-a suflat suflare de viaţă, sufletul şi trupul său posedau o sănătate deplină, pentru că erau pătrunse de energiile divine. Astfel, Sf. Grigore Palama notează că harul dumnezeiesc completa, prin foarte multe binefaceri, insuficienţa naturii noastre.

“Erau feriţi de boală (…) datorită darurilor primite la creaţie”, remarcă Sf. Vasile.

Datorită păcatului neascultării protopărinţilor noştri Adam şi Eva, am pierdut haina de lumină protectoare dumnezeiască, trecând în această lume trecătoare şi pieritoare, fiind osândiţi să ducem o viaţă care este prada multor rele şi nenorociri. Acum, sănătatea trupului, pentru orice om, nu mai poate fi un bun dobândit în mod definitiv; ea nu există niciodată în mod absolut şi de fapt nu este altceva decât un echilibru parţial şi provizoriu, o stare de mai puţină boală.

Sfântul Maxim Mărturisitorul notează la modul general: “O viaţă bine ordonată este cauză a sănătăţii”, în schimb dezordinile spirituale se traduc inevitabil, în suflet şi trup, prin tulburări patologice.

Atunci când sufletul participă la pacea divină şi la ordinea harului, el comunică această pace şi ordine funcţiilor trupului, putându-se realiza chiar şi la vârste înaintate o uimitoare vigoare şi o tinereţe surprinzătoare.

E firesc deci că trebuie să preferăm sănătatea, dar cu condiţia ca să fie trăită în Dumnezeu şi pentru Dumnezeu. Întoarcerea la sănătatea fizică are sens, după învăţătura sfinţilor părinţi, în raport cu scopurile ultime ale omului şi cu mântuirea întregii sale fiinţe, care nu este cu putinţă decât prin biruinţa asupra păcatului. Dacă omul rămâne bolnav sufleteşte, sănătatea trupului nu-i slujeşte la nimic, căci el rămâne “trup” (cf. In. 6, 63 ) şi nu-şi foloseşte organele spre a-L slăvi pe Dumnezeu.


Turmalina- un cristal semiprețios pentru sănătate. Află cum poți scăpa de durerile provocate de afecțiunile reumatice și nu numai.

Sănătatea dată de Dumnezeu şi de medicină nu este aceeaşi. Dumnezeu vindecă atât sufletul cât şi trupul, iar medicina cel mult trupul, pentru scurtă durată şi precar. Deci sănătatea trupească este provizorie, iar în sănătatea sufletească se cuprinde începutul vieţii veşnice. Este importantă sănătatea sufletească şi, cu atât mai însemnată, cu cât sufletul e superior trupului (Sf. Ioan Gură de Aur).

Un însoţitor inevitabil al vieţii noastre este boala. Oricât am vrea s-o evităm, oricât ne-am strădui să ne păstrăm sănătatea, totuşi, cândva, aceasta se va clătina şi va cădea şi, astfel ne vom îmbolnăvi, adică ne vom găsi în patul durerii: bătrâni, tineri şi copii, bărbaţi şi femei, buni şi răi. Toţi, fără nici o deosebire, trecem prin această “probă de foc” care este boala.

Dumnezeu îngăduie lipsurile şi neajunsurile în viaţa noastră nu fără un scop anume; întotdeauna scopul lui Dumnezeu este relaţia nostră cu El. Durerea trupească are drept scop să ne determine a ne apropia de Hristos. Nu trebuie să fim dezamăgiţi dacă Hristos ne refuză ceea ce Îi cerem şi ne dă altceva mult mai important – mântuirea noastră sufletească. Sănătatea sufletească este infinit mai scumpă decât cea trupească.

O nenorocire gravă, o boală grea şi istovitoare ne nimiceşte egoismul, ne face să înţelegem că nu suntem nimic şi totodată ne determină să ne gândim la Dumnezeul Cel uitat de noi, să ne pocăim, să ne plângem păcatele, să alergăm la duhovnic şi cu durere în suflet să cerem dumnezeiasca milă, iar la sfârşit Sfânta Euharistie. Şi atunci, dar numai atunci, sufletul nostru se va uşura şi va reînvia din starea de morbiditate. E mai bine ca în toată viaţa de aici să fii bolnav cu trupul, dar cu sufletul să fii sănătos, decât să fii sănătos cu trupul, iar cu sufletul să fii neputincios.

Pocăinţa şi mărturisirea noastră sinceră trebuie să facă începutul vindecării noastre. Ca să ajungem la însănătoşirea trupescă, este necesar ca mai întâi minunea să se întâmple înlăuntrul nostru. Adică, mai întâi trebuie să ne lepădăm de omul cel vechi şi să ne îmbrăcăm cu cel nou. Hristos se află întotdeauna aproape de noi, lângă noi, gata să ne ajute; este suficient să-L chemăm. De aceea Domnul ne avertizează: “În lume necazuri veţi avea, dar îndrăzniţi ! Eu am biruit lumea “.»

Sursă text: „Îndrumar pentru restabilirea sănătății” – de Mihai Popa (Editura Anestis, 2005)

Sursă imagine 1, Sursă imagine 2, Sursă imagine 

Emanuel Ilășoaia
Fondator Mai Sanatos
Emanuel Ilășoaia
Absolvent al Universității de Medicină și Farmacie Grigore T. Popa Iași - Specializarea Nutriție și dietetică (2014-2017)   Masterand UMF Nutriție și dietetică profilactică și curativă, Iași (în prezent)

Comentarii

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *